Monitorul Oficial Local
Formulare online


Vă aducem la cunoștință că pentru o navigare cat mai ușoară acest site utilizează fișiere de tip cookie. De asemenea, am actualizat politica site-ului pentru a ne conforma cu Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți conținutul Politicii de Utilizare a Cookies și Politicii de Prelucrare a Datelor.

Prin continuarea navigării pe site confirmați acceptarea politicii de utilizare a cookies si a politicii de prelucrare a datelor.

OFERTE VÂNZARE TERENURI - conform Legii nr. 17/2014

OFERTE VÂNZARE TERENURI - conform Legii nr. 17/2014


PRIMĂRIA --> Home

Vegetație

Pădurile

Regiunea în care se află teritoriul comunei Voinești din punct de vedere biogeografic se află la interferenţa pădurilor de foioase, din sud cu silvostepa, din nord.
Partea de sud a comunei, corespunzătoare Podișului Central Moldovenesc, se încadrează în etajul pădurii de foioase. Fondul forestier de pe teritoriul comunei Voinești este administrat parţial de Ocolul Silvic Ciurea și parţial de Ocolul Silvic bisericesc Iași. Pe teritoriul comunei Voinești, suprafaţa împădurită acoperă 2544 ha, reprezentând 40% din suprafaţa totală a teritoriului administrativ. În jumătatea sudică a comunei se află pădurea Ciurdea, pădurea Zalman, pădurea Lupu, pădurea Cires. Între satul Lungani și satul Voinești se află pădurea Străoaia.

Pe parcursul anului 2010 s-au derulat acţiuni cu caracter informativ-educativ ce au avut ca scop popularizarea necesităţii grijii faţă de pădure, păstrarea integrităţii fondului forestier, extinderea suprafeţelor împădurite. În luna martie a anului 2010, în comuna Voinesti s-a desfășurat o acţiune de plantare de arbori în cadrul programului "IaȘi plantează" și face parte din campania "IaȘi Reciclează", organizată de Asociaţiile “Mai Bine” și TERIS împreună cu Consiliul Judeţean, Garda de Mediu, Direcţia Silvică și Agenţia pentru Protecţia Mediului Iași. În cadrul acestei iniţiative, s-au plantat 5000 de puieţi de salcâm pe o suprafaţă de aproximativ 1 ha, afectată de alunecări de teren.

Pe teritoriul comunei Voinești, în partea de sud-vest, se află un corp de pădure din grupa I – pădure cu funcţie specială de protecţie. Majoritatea suprafeţei împădurite este reprezentată de păduri din grupa II – păduri cu funcţie de protecţie și exploatare. În funcţie de altitudine, se diferenţiază etajul fagului și etajul gorun-stejar. Pe teritoriul comunei Voinești etajul fagului este slab reprezentat, fiind prezent doar pe înălţimile de peste 350 – 400 m din partea sudică și sud-vestică a comunei, în areale relativ reduse. Însoţitorii obișnuiţi cu care fagul formează arborete de amestec sunt reprezentaţi în principal de gorun, carpen și tei, la care se adaugă, cu o frecvenţă mai redusă, paltinul, arţarul, ulmul, frasinul, stejarul, teiul argintiu, scorusul, cireșul, etc..

Dintre arbuști sunt prezenţi: alunul, voiniceriul, dârmozul, clocotisul, cornul, sângerul, socul, s.a., iar din flora ierboasă fac parte: firuţa de pădure, aliorul de pădure, toporasul de pădure, obsiga de pădure, lăcrămioara, sângele voinicului, susai de pădure etc. Etajul gorun-stejar are o dezvoltare mai mare, ocupând în general suprafeţele cu altitudini de peste 200 - 300 m din centrul si estul comunei. Cele două specii de bază sunt asociate frecvent cu carpenul, teiul, jugastrul, frasinul, arţarul, ulmul de câmp, cireșul, mărul pădureţ, părul pădureţ, uneori teiul argintiu, teiul cu frunza lată.

Pădurile de stejar, fiind mai luminoase, permit o frecvenţă mai mare a arbustilor: alun, dârmoz, călin, voiniceriul, clocotis, corn, sânger, lemn câinesc, verigariu, crusin, lemn râios porumbar, măcies, etc., precum și o bogată floră ierboasă: vinariţă, jales, mierea ursului, pecetea lui Solomon, urzică moartă, plus cunoscutele efemeride de primăvară: ghiocel, viorea, toporaș, lăcrămioară, brebenel, etc..
Pajiștile zonei forestiere sunt formate preponderent din asociaţii de păiuș, firuţă, zâzanie, bărboasă, păiuș, firuţă cu bulb.

Vegetaţia de silvostepă

Zona de silvostepă este caracteristică Câmpiei Colinare, unde climatul este de un continentalism mai accentuat, iar solurile sunt cernoziomice sau cenușii. Vegetaţia naturală a silvostepei este reprezentată prin pâlcuri de pădure (șleauri) și pajiști, puternic transformate și modificate antropic.

Pe teritoriul comunei Voinești, pădurile de silvostepă au dispărut, pajiștile silvostepice fiind folosite ca pășuni și ocupă pantele erodate; pășunatul excesiv, călcatul intensiv, lipsa oricăror măsuri de întreţinere, au agravat starea fondului pastoral. Faptul că cele mai productive și valoroase pajiști sunt și cele mai rare si mai restrânse ca suprafaţă este în legătură cu extinderea terenului arabil în dauna fondului pastoral, într-o asemenea măsură încât pajiștile au rămas localizate numai pe terenurile cele mai accidentate sau degradate sau supuse inundaţiilor curente, terenuri cu totul improprii pentru oricare alte culturi.
Pajiștile secundare formate pe locul fostelor păduri de stejar, defrișate, sunt formate în special din păiuș (Festuca vallesiaca, Festuca pseudovina), firuţă cu bulb (Poa bulbosa), colilie, bărboasă, obsigă, laptele câinelui, etc..

Pajiștile primare au fost însă aproape complet înlocuite de culturi, iar acolo unde aceste pajiști se mai păstrează - pe terenurile improprii pentru agricultură - au fost intens degradate și ruderalizate prin păsunat intens, astfel încât astăzi cu greu mai poate fi reconstituită compoziţia lor iniţială. Se remarcă totusi prezenţa aici a păiusului, coliliei, și a pirului (Agropyron cristatum) etc., iar pe imașurile mai erodate și mai intens pășunate, prezenţa bărboasei (Andropogon ischaemum) și a firuţei. Aceste graminee împreună cu câteva specii de leguminoase, ca lucerna sălbatică (Medicago falcata, M. satira, M. lupulina), trifoiul sălbatic (Trifolium pratense, T. arvense, T. campestre, T. medium), ghizdeiul (Lotus corniculatus), sulfina (Melilotus officinalis), sparceta (Ono-brychis viciaefolia), s.a. sunt cele mai valoroase din punct de vedere furajer însă, abundenţa speciilor din alte genuri și familii (crucifere, compozee, boraginacee, cariofilacee, scrofulariacee, umbelifere), din care multe sunt buruieni sau plante toxice, reduce mult din calitatea pajiștilor.

Vegetaţia intrazonală

Cea mai larg răspândită ca vegetaţie intrazonală este vegetaţia de luncă, întâlnită pe cursul văilor, dar mai ales pe cursul pârâului Voinești, a pârâului Locei, a pârâului Stavnic. Este alcătuită dintr-o alternanţă de zăvoaie de salcie (Salix alba, S. Fragilis, S. Triandra), plop (Populus alba) și arin, pajisti higrofile, formate din trifoi (Trifolium repens), păius (Festuca pratensis), iarba câmpului (Agrostis stolonifera) si firuţă (Poa pratensis). În zonele cele mai umede din luncile apelor cresc desisuri de rogoz (Carex acutiformis), papură (Typha angustifolia), și stuf (Phragmites communis).

Vizualizari: 123
Data creare: 18-05-2020 20:41:32

Conacul Negruzzi

Conacul NegruzziConacul Negruzzi

Biserica Adormirea Maicii Domnului

Biserica Adormirea Maicii DomnuluiBiserica Adormirea Maicii Domnului

Schitu Stavnic

Schitu StavnicSchitu Stavnic

Alegeri locale 2020

Alegeri locale 2020

ALEGERI PARLAMENTARE 2020

ALEGERI PARLAMENTARE 2020